Sarea

La sfirsitul saptaminii care a trecut am primit un cadou … Trei sfecle rosii si un manunchi de cimbru…

Baba mea ocrotea cite o tufa doua de cimbru intre rindurile de ceapa. Il folosea la fasole. Cind punea fasolea la fiert culegea si o ramurica de cimbru pe care o punea sa fiarba in oala…

Mie nu prea mi-a placut aceasta aroma si nu prea am folosit-o. Nici busuiocul nu prea imi place in mincare.

Dar daca am primit mi-a parut rau sa-l arunc. Asa ca am pus peste o friptura la cuptor. Nu am primit nici un fel de reclamatii.

Cele trei sfecle le-am fiert ieri iar azi le-am taiat felii subtiri (dupa ce le-am curatat, evidnet) am pus sare, otet, ulei si ceva zahar si gata…

In timp ce puneam sarea (care avea granule mari) mi-am amintit cum era cu sarea in copilaria mea. Baba cumpara droburi mari de sare. De citeva kilograme unul. In fiecare loc exista cite un drob. Unul pentru oi si capre, altul in ieslea din grajd pentru vaci si vitei. Cel mai mult imi placea sa ma uit la drobul de sare al oilor. La inceput era neted. Rapid devenea neregulat plin de mici scobituri…

Pentru consum, unul dintre aceste droburi era zdrobir cu miscari ritmice intr-o piua mare de lemn cu un mai mare tot de lemn. Rezulta o masa cristalina cu cristale marisoare de culoarea cerului inourat. Aceasta era pusa intr-un vas special de unde se folosea…

La miscarile ritmice cu care Baba pisa sarea ma gindeam in seara asta cind am presarat sarea grunjoasa de mare recristalizata pente rosul grena al a sfeclei captatate…

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: