Inginerul Gheorghe Panculescu

Putini sunt cei care stiu ca simbolul Parisului, celebrul Turn Eiffel,  a fost realizat dupa o tehnologie inventata in Romania de inginerul Gheorghe Panculescu.

Dupa ce a absolvit cursurile Politehnicii din Zurich , inginerul Gheorghe Panculescu ajunge sa lucreze in cadrul companiei Eiffel, la recomandarea marelui scriitor Vasile Alecsandri.
In 1878, Panculescu revine in tara pentru a construi calea ferata Bucuresti-Predeal.
In acea perioada, inginerul inventeaza un sistem de imbinare a traverselor de cale ferata, care avea sa revolutioneze constructiile metalice. Astfel, datorita metodei de montare a sinei pe traverse in fara spatiului caii ferate, Panculescu a reusit sa termine lucrarea concesionata in mai putin de un an, desi termenul de livrare era de aproape cinci ani.

Panculescu l-a gazduit pe Gustave Eiffel
Impresionat de proiectul  inginerului roman, Gustave Eiffel se deplaseaza special la Valenii de Munte pentru a-l intalni pe Panculescu, cel care avea sa devina inspector general al Cailor Ferate Romane. Eiffel a vrut sa vada tehnologia folosita de acesta la montarea caii ferate.
In 1879, in casa unde se afla acum  Muzeul Nicolae Iorga, francezul a fost gazduit de Panculescu si a fost impresionat de genialitatea inventiei romanesti.
Aici, Gustave Eiffel, care avea sa devina celebru, i-a vorbit gazdei despre proiectul sau, inaltarea unui turn iesit din comun, la Paris, pentru Expozitia Universala din 1889.
Impreuna au discutat despre adaptarea tehnicii inventate de Panculescu la constructia turnului, folosind subansamble  metalice confectionate la sol si asamblate dupa aceea, pe masura ce se inalta lucrarea. Interesant este si faptul ca destinul celor doi ingineri
avea sa se incheie, in acelasi an, 1922.
Cunoscut in  Franta, anonim in Romania
Profesorul Eugen Stanescu  de la Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie s-a  numarat printre putinii cercetatori ai acestui  inedit episod.
A fost special in Franta pentru a  studia cat de cunoscut este aportul inginerului roman  la ridicarea simbolului orasului luminii.
Studiind  documentele acelor vremuri, profesorul a gasit un  studiu intitulat „Communication sur les travaux de la  tour de 300 m”, datat 1887, in care celebrul inginer  Alexandre Gustave Eiffel precizeaza ca turnul care ii  poarta numele nu s-ar fi putut construi daca nu ar fi  aflat de tehnica inovatoare folosita de inginerul roman  Gheorghe
Panculescu la constructia tronsonului de  cale ferata Bucuresti-Predeal. Din pacate, numele romanului este mult mai cunoscut in Franta decit in tara unde s-a nascut.
Doar la insistentele  profesorului Stanescu, o scoala generala din Valenii de Munte poarta de la inceputul acestui an numele inginerului  Panculescu.

Resita
Repere de ordin  geografic, administrativ si istoric = oras situat in depresiunea Resita , pe malurile raului Barzava.
*Istoric: vechi traditii industriale (sec. XVIII – primele furnale si prima locomotiva cu  aburi); Turnul Eiffel din Paris este construit cu otel fabricat la Resita. Oare? Mai trebuie  cautat…   ..
Up Date  Mesajul de mai sus nu este decit partial corect.  Exista Resita. A existat inginerul cu pricina, doar ca nu acolo s-au lucrat piesele Turnului Eiffel. In al doilea mesaj de la Nelu Craciun se poate vedea ce scrie cu adevarat pe T.E. Multumesc, NC.


Anunțuri

12 Responses to Inginerul Gheorghe Panculescu

  1. nelucraciun spune:

    Reşiţa şi Turnul Eiffel – o simplă legendă. Iar expresia „Made in Resita – Romania” este un non sens in anii 1887-1889, când s-a ridicat turnul. Abia în 1919 Reşiţa a trecut efectiv în România. Din păcate jungla internetului e plină de asemenea capcane. Preluarea unor informaţii senzaţionale fără o minimă verificare se dovedeşte, uneori, dăunătoare.

  2. nelucraciun spune:

    Iată o fotografie cuprinzând o plăcuţă dintre cele pe care este înscris numele furnizorului componentelor metalice ale turnului:
    Paris - Tour Eiffel: fers de la tour par Pompey Fould-Dupont

  3. geomarz spune:

    Multumesc pentru mesaj. Ma uitam si eu la „made in” dar nu am gasit imediat nici o sursa de control. Legenda, este, insa, frumoasa. Din pacate, numai legenda…

  4. Radu spune:

    „Made in…” a aparut prima data datorita calitatii execrabile a produselor germane si prin lege (Merchandise Marks Act 1887), in scop protectionist. In foarte scurt timp, si in special in perioada interbelica inscriptia a devenit sinonima cu excelenta si fiabilitatea. Ca in zilele noastre…

  5. Geomarz spune:

    Multumesc pentru precizare.

  6. Munu spune:

    In fine ! Incep si explicatii ale legendei,insusita cu multa usurinta de multi neaveniti.io

  7. Rosca spune:

    In articol se afla informatia ca ambii ingineri au decedat in acelasi an 1922. Fals: Ing. Panculescu a decedat in 1924 iar ing Eiffel in Decembrie 1923. Din cate am citit ani in urma intradevar otelul provine de la Resita (Imperiul Austro-Ungar) insa profilele nu, ele au fost fabricate la Grupul Metralurgic Dupont.

  8. Ion bocioaca spune:

    Pe GOOGLE se afla cartea Ing.Gheorghe Panculescu legenda si adevar,autor Ion Bocioaca,subiect sustinut la Academia Romana sectia CRIFST ,la 5 octombrie 2010,agreat de oameni de stiinta.Ing. Panculescu are alte merite,dupa pregatirile incepute la Zurch si aprofundate la Munchen.Nu are nicio legatura cuEiffel,cu Anghel Saligny si nici cu calea ferata Ploiesti-Predeal. Mare cartograf,hotarnic,constructor de poduri etc.Eugen Stanescu a lansat unele supozitii in anul

  9. Duca Floarea. spune:

    Multumesc pentru informatiile pretioase !Culmea este ca ,numele d – lui Ion Bocioaca imi este ste foarte cunoscut.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: