Amintiri cu Mosu’ Patrascu

In celalat blog am pus un post despre posibile metode de constructie neolitce. Altfel spus, in urma cu m ai multe mii de ani este posibil sa fi existat tenici simple, dar eficiente de a mobiliza blocuri de piatra de deimensiuni imense care sa explice cum s-au construit monumentele magalitice. Cunostintele au fost ulterior pierdute iar oamenii actuali nu-si pot imagina cum s-au realizat respectivele performante.

M-am nascut cu ceasul pe masa si am invatat sa-l citesc de timpuriu. Ulterior nu am mai putut sa evaluez timpul fara el. Dar ceasul a devenit disponibil peste tot in Romania abia in a doua jumatate a secolului 20. Si, totusi, taranii stiau sa se pozitioneze in timp mai totdeauna. In timpul zilei, era mai usor, mai ales in zilele cu soare. Se repera discul solar pe bolta ceereasca sau se urmarea evolutia ubrei vreunui obiect, vreunei  cladiri sau copac… Imi amintesc de etalonul „piatra”. Baba Mariuta avea treba in curtea interioara dar si tine cont daca este vremea sa scoata vaca la drum s o ia la imas cine era de rind sa o pazeasca. Mi-a strigat „Du-te sa vezi daca-i trecuta umbra de piatra!” Care umbra, care piatra ?!

Umbra era a casei iar piatra erau cele citeva lespezi care pavau intrarea in tirnatul casei mari… Cind trecea soarele spre asfintit si umbra casei se lungea la limita pavajului era timpu sa vina vacarul sa ia vaca.

Baba stiia in fiecre moment l anului locul exact de unde rasarea soarele. Eu nu l-am stiut nicodata pe nicaieri pe unde am fost. Stiia si de unde vine ploaia vara si de unde vine furtuna si ninsoarea si frigul.

Tot Baba ne-a povestit cu respect despre tatal ei, Mosu’ Ion Patrascu, care stia noaptea sa se orienteze in timp dupa stele. Una dintre constelatiile de baza pe care le urmarea acest strabun al meu, era „Gainua”. Ea era cea care-i spune cind sa-si scoale suspusii pentru a se pregati de urmatoarea zi de lucru. Totdeauna taranul roman s-a sculat o data cu zorile si s-a culcat o data cu inoptarea. Iar dimineata il gasea la tarina, sa inceap lucrul. Mai putin pe vremea CAP-urilor cind se pleca de acasa pe la 8 si se mergea la cimp cu remorca…

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: