Amintiri

In seara asta am nimerit pe FB la o poza cu o duducuta care intrase in razboi.
Razboiul n-avea nimic. Era bine.
Briglele la locul lor, itele la fel, suveica si ea. Doar rostul nu se vedea. Cu ocazia asta mi-am aminti de „natra” adica segmetul de tesatura in care se lucreaza in acel moment. Altfel definit, segmentul de tesatura dintre sulul din fata si spata.
Asa ca, hai sa ne amintim niste cuvinte legate de tesut si urzit.
In primul si-n primul rind „urzoniul”.
Urzoniul este un cadru de lemn din doua componente. Doua dreptunghiuri puse in cruce si solidarizate printr-o osie centrala care are doua functii. Aceea de a fixa sistemul la grinda si la vatra si a-i permite sa se invirta. La capatul de jos al unuia dintre cadre exista un stift de lemn care are rostul fixa si de a alege firele. Un sitem asemanator exista si la capatul de sus. Firul este dat pe sub sau pe deasupra acestor opritoare si la intoarcere se merge in sensinvers.
Sistemul de cadre permite insirarea lungimii propuse de coarda si asigura latimea necesara.
Lunginea, la noi in Banat se masaora in rischitoare. Rischitorul este dispozitivul care permite efectuarea motcilor (sculurilor). Lungimea corzii urzite se masoara in numar de raschitoare. Primul fir care se urzeste este marcat cu funingine prin etalarea lui initial pe raschitor si identificarea unei lungimi. Se spunea: am urzit 10-15 raschitoare de… ce-o fi acolo (obiele, saci, sube, ponevi…) Utilitatea marcarii rezida in aceea ca se stia cit s-a lucrat si cit mai este de lucrat.
Latimea corzii era estimata prin numarul de fire. Nu stiu de ce se lucra cu multipi de trei. Din ele mai stiu: numaratura si verba.
Latimea cozrzii trebuia sa se potriveasca cu latimea spatei si a itelor.
Dupa ce se urzea, se marca rostul cu doua fire care ulterior erau inloruite cu fusceii din spate, coarda era intinsa (tensionata) pe razboi. Aici era nevoie da barbati si de forta. Ea se stringea pe sulul care devenea sulul din spate.
Dupa aceea se dadea prin ite (2 sau 4) si apoprin spata. Cel mai complicat era datul prin ite. Prin spata se calcula si se treceau de obicei doua fire printr-un dinte. Dar, la nevoie se alterna 2 cu 3.
Erau niste modele care se realizau numai din gruparea celor 4 ite. Si atunci era nevoie sa respecte un anumit tipar de dat al firelor prin ite.
De ite se legau talpetii care permiteau ridicarea alternativa a firelor dorite.
Spata se fixa in brigle (vatale dupa altii) iar captul corzii se impartea in mcic manunchiuri de fire care se legau pe o vergea care, la rindul sau era ancorata la sulul din fata. Sulul din fata avea o fanta prin care se trecea tesatura si permitea rasucirea ei.

Mai sus se vede model tesut numai din ite.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: