Mihnire de primavara

Aprilie 15, 2012

„Poet nebun, ce vorbe mari îndrugi
Când spui că eşti din neam ce nu se lasă,
Căci am ajuns în ţara noastră slugi
Şi suntem cerşetori la noi acasă”.
Versurile sint de Adrian Punescu si le-am preluat de aici.

Anunțuri

Salvati Rosia Montana

Februarie 24, 2011

Aici o actiune curajoasa…


Contact Mihaela Ceausescu…

Februarie 19, 2011

Daca aflati cum, spuneti-mi si mie.


Un copil si inca unul, amindoi cu voci extraordinare

Februarie 19, 2011

Un copil cu voce extraordinara si o reactie extraordinara a publicului.

Din nefericire, pe Youtube, si comentarii de imbecili.

Preluat de la Mos Califar.

Tot de acolo.


Multumesc, Mihaela Ceausescu

Februarie 9, 2011

In seara asta am gasit din nou un material cu Mihaela Ceausescu.  Nu am vazut prea mult pentru ca au bagat publicitate si nu suport intreruperile publicitare. Am dat pe alte posturi si pe urma am pierdut continuarea.

Blonda doamna continua sa faca spectacol. De buna calitate. A povestit prima sa casatorie si primul sau divort. Ocazie cu care mi-am reamintit de caminele studentesti din Regie si de Cantina la care se „facea banda”. Adica cei care-si vindeau cartela (se practica) pindeau banda pe care se evacuau tavile cu resturile de mincare si recuperau ce se putea recupera. Mi-am amintit de o colega, caminista, care daca nu minca strica intentionat continutul farfuriilor ca sa nu fie recuperat de altcineva. Eu nu am fost caminista. Si nu stiu decit din povestite.

Stiu ca o bursa era alctuita dintr-o suma care cuprindea o cartele de masa, chirira la camin si mai ramineau cam 30-40 de lei. La vremea aceea un bilet de tramvai era 25 de bani, o piine 3 lei si faceti si domniile voastre calculul ce-i mai raminea unui student pentru o luna. Motiv pentru care fiecare mai primea de acasa cite ceva.

Persoanele intreprinzatorea vindeau cartela la pret de dumping (ea facea 550 de lei) cu banii respectivi cumpara lucrui extrem de importante cum ar fi o perche de cisme, un plovar sau vreun fard si de mincat, facea banda…

De ce ii multumesc Mihaelei Ceausescu ?

Pentru ca a revenit cu bunul sau simt. Si pentru ca mi-a facut trafic de peste 60 de vizualizari pe ziua de azi.


Mihaela Ceausescu

Ianuarie 29, 2011

O femeie de toata isprava. Desi blonda. Cam la 55 de ani. Nepoata lui NC.

Mignona, volubila, inteligenta si spontana. Cu haz personal foarte sanatos.

La observatia lu Neagu Djuvara „Dictaturile nasc cretini” cu directie clara catre „dictatura” ceausista, a raspuns: Cretinii, ca si indivizii normali si cei supradotati, exista in orice societate… Ceea ce este la nivelul bunului simt al rominului de rind. Acesta si este motivul pentru care imi place atit de mult doamna. Da glas bunului simt.

La fel cum in fiecare societate exista „exaltati” si „oportunisti”. Exaltatii cred in ceea ce spun si ceea ce fac, oportunistii nu cred in nimic. Fac ceea ce este la moda sa se faca. Sau ceea ce li se impune. Astia, carora li se impune, mai sint pardonabili, ceialti ar trebui spinzurati (parerea mea, nu a ei).

Ceausescu si-a iubit tara, nevasta si era un exaltat.

Actualii nu-si iubesc nici tara nici nevestele si sint niste oportunisti.

Ea le spunea celor doi Unchiul Nicolae si Tanti Lenuta. Asa cum eu ii spun unchiului meu Nenea Gneorghe si matusii Tanti Sanda. Iar copiii mei le spun unchilor lor Nenea Lucica, Nenea Gabi si Tanti Aurelia sau Tanti Stanica… Cit se poate de normal.

De ce a iubit-o NC pe E? Pentru ca asa a fost sa fie. Si Elena Ceausescu era un monstrulet in comparatie cu monstrii blonzi ai zilelor noastre (vezi Elna din Plescoi…).

Despre Elena Ceausescu stiu o povestioara. In tineretea ei era curtata de Ceausescu, secretar la UTC si un alt nene, al carui nume nu mi-l mai amintesc, secretar la UTS (mai tirziu s-a unit UTC-ul cu UTS-ul si a iesit UTM-ul). Acesta din urma fusese prieten din tinerete cu tatal meu si l-am avut de multe ori in vizita la noi acasa.  Fusese si el ilegalist si intemnitat la Doftana. Perioada respectiva a folosit-o sa invete vreo trei limbi straine si sa citeasca enorm. Se uita la peretii plini de carti ai tatalui meu si intreba „Cit ai citit din cartile astea? De ce la aduni daca nu le citesti ?” El isi avea biblioteca in minte. Nu avea nevoie de suport fizic…


Inginerul Gheorghe Panculescu

Ianuarie 27, 2011
Putini sunt cei care stiu ca simbolul Parisului, celebrul Turn Eiffel,  a fost realizat dupa o tehnologie inventata in Romania de inginerul Gheorghe Panculescu.

Dupa ce a absolvit cursurile Politehnicii din Zurich , inginerul Gheorghe Panculescu ajunge sa lucreze in cadrul companiei Eiffel, la recomandarea marelui scriitor Vasile Alecsandri.
In 1878, Panculescu revine in tara pentru a construi calea ferata Bucuresti-Predeal.
In acea perioada, inginerul inventeaza un sistem de imbinare a traverselor de cale ferata, care avea sa revolutioneze constructiile metalice. Astfel, datorita metodei de montare a sinei pe traverse in fara spatiului caii ferate, Panculescu a reusit sa termine lucrarea concesionata in mai putin de un an, desi termenul de livrare era de aproape cinci ani.

Panculescu l-a gazduit pe Gustave Eiffel
Impresionat de proiectul  inginerului roman, Gustave Eiffel se deplaseaza special la Valenii de Munte pentru a-l intalni pe Panculescu, cel care avea sa devina inspector general al Cailor Ferate Romane. Eiffel a vrut sa vada tehnologia folosita de acesta la montarea caii ferate.
In 1879, in casa unde se afla acum  Muzeul Nicolae Iorga, francezul a fost gazduit de Panculescu si a fost impresionat de genialitatea inventiei romanesti.
Aici, Gustave Eiffel, care avea sa devina celebru, i-a vorbit gazdei despre proiectul sau, inaltarea unui turn iesit din comun, la Paris, pentru Expozitia Universala din 1889.
Impreuna au discutat despre adaptarea tehnicii inventate de Panculescu la constructia turnului, folosind subansamble  metalice confectionate la sol si asamblate dupa aceea, pe masura ce se inalta lucrarea. Interesant este si faptul ca destinul celor doi ingineri
avea sa se incheie, in acelasi an, 1922.
Cunoscut in  Franta, anonim in Romania
Profesorul Eugen Stanescu  de la Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie s-a  numarat printre putinii cercetatori ai acestui  inedit episod.
A fost special in Franta pentru a  studia cat de cunoscut este aportul inginerului roman  la ridicarea simbolului orasului luminii.
Studiind  documentele acelor vremuri, profesorul a gasit un  studiu intitulat „Communication sur les travaux de la  tour de 300 m”, datat 1887, in care celebrul inginer  Alexandre Gustave Eiffel precizeaza ca turnul care ii  poarta numele nu s-ar fi putut construi daca nu ar fi  aflat de tehnica inovatoare folosita de inginerul roman  Gheorghe
Panculescu la constructia tronsonului de  cale ferata Bucuresti-Predeal. Din pacate, numele romanului este mult mai cunoscut in Franta decit in tara unde s-a nascut.
Doar la insistentele  profesorului Stanescu, o scoala generala din Valenii de Munte poarta de la inceputul acestui an numele inginerului  Panculescu.

Resita
Repere de ordin  geografic, administrativ si istoric = oras situat in depresiunea Resita , pe malurile raului Barzava.
*Istoric: vechi traditii industriale (sec. XVIII – primele furnale si prima locomotiva cu  aburi); Turnul Eiffel din Paris este construit cu otel fabricat la Resita. Oare? Mai trebuie  cautat…   ..
Up Date  Mesajul de mai sus nu este decit partial corect.  Exista Resita. A existat inginerul cu pricina, doar ca nu acolo s-au lucrat piesele Turnului Eiffel. In al doilea mesaj de la Nelu Craciun se poate vedea ce scrie cu adevarat pe T.E. Multumesc, NC.