Banatul si Regatul

Decembrie 16, 2012

In postarea anterioara am mentionat atitudinea negativa pe care am simtit-o in toata copilaria fata de Regat din partea concetatenilor mi banateni. La toate nivelele. O atitudine dureroasa si nedreapta, mai ales ca mama mea era din regat.
Desi traind in Banat, nu am stiut niciodata conditiile in care Banatul s-a unit cu Regatul in 1919. Am stiut numai anecdota povestita de Mosul meu intors de pe frontul din Vest si primit cit se poate de prietenste pe peroul garii de la Timisoara cu mitralierele indreptate catre trenul cu soldatii care se repatriau prin forte proprii.
Prin bunavointa prietenului Nelu Craciun care mi-a furnizat citeva linkuri am aflat cu mirare cite ceva.
Daca provinciile Adeal si Banat au considerat ca se UNESC cu Regatul, acesta a considerat ca le anexeaza si s-a comportat ca atare.
Ca urmara a acestei anexari, timp de mai multe decenii (cel putin trei asa cum reise dintr-un memorandum adresat regelui in 1938) provinciile au fost spoliate de bogatii. Politica a fost de uzurpare a drepturilor autohtonilor care au fost subjugati de interesele de la centru. Politicienii locali au fost inlaturati in favoarea celor de la centru.
Unul dintre artizanii Unirii din 1918 a Banatului cu Regatul a fost Traian Vuia, cunoscut in primul rind pentru realizarea primului aparat zburator autopropulsat mai greu decit aerul. Traian Vuia si-a manifestat inca din 1922 nemultumirea fata de evolutia evenimentelor din Banat si s-a retras din politica. Este bine sa se stie ca Vuia a avut o solida pregatire juridica si a fost un avocat de succes si viitor. A renuntat la carierea juridica pentru cea tehnica in conditii pe care, de asemena, nu le stiu prea bine.
Am incercat sa copiez materiale pe care mi le-a semnalat prietenul Nelu Craciun in comentariul sau, dar sit-ul pe care sint nu-mi permite acest gest.
Iata link-ul pentru cei interesati.
http://www.banat.ro/Pro_Memoria.htm

Anunțuri

Visagul in arsita verii 2012

August 26, 2012

Am fost din nou la Visag. Calatoria mea anuala obligatorie. Arareori reusesc sa ajung de doua ori.
Din cei 500 de kilometri de drum am revazut din nou intreaga tragedie a Romaniei contemporane. Tot jumatate din cimpurile tarii laste in paragina. Cealalta jumatate cu culutri compromise si miristi lasate de izbeliste. Intr-un singur loc am vazut un unu tractor lucrind o mica parcela de pamint. Inainte de 89 miristile erau arate de formatiuni de zeci de tractoare. Citiva particulari din Trasnilvania isi culegeau cartofii. Era o imagine insolita. Saci de plastic insirati frumos, aliniati cam din 10 in 10 metri de-a lungul horatului si la doua trei rinduri de saci stationa cite o Dacie. Intre aceste repere, oamenii…
Lanurile de porumb arse de seceta. Marea lor majoritate. Si peste tot urme de foc. In vara asta focul terestru a facut scrum o imensa suprafata din teritoriul romanesc. (Asta in timp ca asa zisii politicieni isi dau la gioale unii altora sub ingaduitoarea supraveghere sa comunitatii europene si internationale).
Visagul dormita in arsita necrutatoare a cerului. Iarba din voret se uscase. Ciresul isi scutura mult prea devreme frunzele iar in gradina se coceau ierburile salbatice printre cele citeva culturi compromise ale Marioarei. Parul varatec din fundul gradinii se trecuse nevazut de nimeni. Numai una singura dintre pere mai putea fi mincata. Parul tirziu de linga poarta avea fructe crude.
Pe ulita satului mosii si babele isi vedeau linistiti de repausul lor prelungit pe treptele caselor dormitinde iar trecatorii erau mult mai desi decit cei 450-470 de locuitori legali ai satului. Copii cu bicicleta, adulti cu biciclete (de parca are sa se revina la mijlocul de locomeotie cel mai raspindit in tineretea mea…) si semne ca o parte din casele parasite mai inainte aveau sa-si regaseasca locuitorii…


Un mesaj sirbesc

Aprilie 19, 2012


Gili

Martie 28, 2012

Din nou mi-e dor.
Iar astea mi-l amintesc…


Era la armata si-i placea ABBA.
Nu-mi vine sa cred ca nu m ai este de 20 de ani.
Intre timp s-au facut 21.


aznavour charles

Iunie 21, 2011

 

 


Lugoj, podul de fier

Martie 17, 2011

Perechea Podului de lemn. Imagine din aceeasi perioada (interbelica).  Capatul dinspre oras al podului. In stinga se coboara pe malul Timisului catre piata de legume. Cele doua gherete de la intrarea pe pod erau folosite de podarii care luau taxa de trecere a podului. In capatul celalat exista perechea celor care se vad. Acum, in fiecare ditnre cele patru este cite un magazinas cu maruntisuri.

In dreapta, pe trotuar, este surprinsa o taranca in port popular, vazuta din spate. I se vede limpede cotrinta si poalele albe.


Lugoj, podul de lemn

Martie 17, 2011

In Lugoj erau doua poduri de referinta. Podul de fier si Podul de lemn. Eu n-am apucat sa vad podul de lemn niciodata. Stiu numai podul de beton care l-a inlocuit (dupa 60, daca nu mainsel). De aceea ma bucur ca am gasit aceasta imagine.

Pe Podul de lemn treceau carutele catre piata cu animale si grine…