Istorie…

Batrinelul are 90 de ani. Respira greu, scurt, dar nu simte. Cifoza toracica superioara nu il ajuta in acest sens. Palmele ii sint deformate de Dupuytren. El crede ca se trage de la degeraturile de la Stalingrad.
Ai facut razboiul?, il intreb…
Da, zice dinsul…
La Stalingrad?
La Stalingrad am fost in lagar…
Am fost la batalia de la Ruginoasa… Noi am fost incercuiti… 5 000 am cazut atunci…
Si la Stalingrad, insist eu?
Incercuirea Stalingradului, cu von Paulus, atuci ai cazut prizonier?
Imi dau seama ca nu prea le are… Viata lui nu avea nimic in comun cu acest nume si nici nu-l prea interesa…
Inainte de von Paulus… raspunde dinsul la plesneala…
Noi am cazut dupa 23 august.
Si asa, incet, inct, ma dumiresc.
Dinsul a cazut prizonier la RUginoasa, batalia despre care nu am reusit sa aflu, inca nimic. In timpul celui de-al doilea razboi. Impreuna cu cei 5 000 de camarazi a fost urcat in vagoane si dus in spatele frontului… Unde poipulatia murea de foame si frig. Ai lui au murit de sete. In timpul calatoriei lungi catre ceea ce s-a dovedit a fi Lagarul de prizonieri dela Stalingrad (nu am stiut niciodata ca acolo a fost si un lagar de prizonieri…) au primit mincare doua scrumbii sarate, dar nu au primit apa. 3 000 dintre ei au murit de sete. Cei 2 000 ramasi, au muncit la refacerea Stalingradului distrus in totalitate de razboi. Nu mai era acolo nimc, nici case nici strazi. Volga era plina de petrol si benzina care se scursese din niste depozite de pe aproape bombardate de ai nostri… Calvarul setei nu putea fi stins. Apa Volgai era inutila. Din cind in cind, o data la citeva zile, grupuri de cite 500 de prizonieri erau dusi la un piriu unde se adapau care cum puteau. Recipientele erau un lux. O cutie ruginita de conserva era o mica comoara…
Si ai lor traiau tare greu, la fel ca noi, adauga btrinelul meu…
Un an de zile nu a avut foc la care sa se incalzeasca, si nici pat in care sa se culce si nici patura sa se acopere… Nici nu-mi vine sa cred ca s-a putut supravietui in acest fel…
Pe urma a fost mai bine. A stat in prizonierat pina in 1947 cind s-a intors in tara …