Un nou film romanesc premiat sau cum isi batjocoresc romanii propria tara

Zilele aste, un alt film romanesc a fost premiat. Numele lui este ciudat. Ceva de genul „Problema copilului”. Nici nu merita sa i se retina numele, caci, altfel as fi cautat numele corect prin ciberspatiu. Face parte din seria „Dincolo de dealuri” si „Un an o zi, o saptamina” sau cum s-o mai fi numind.
Premiul a venit de la festivalul Ursul de aur sa de ce-o mai fi ursul acesta. Festivalul avind ca scop declarat premierea filmelor care-si batjocoresc cel mai tare tara si poporul si fiind destinat NUMAI fostelor tari socialiste. Ceilalt, nu permit asa ceva.
Ei, dintre respectivii zanateci, noi, romanii, sintem cei mai demni de mila, adica de premii. Nici macar fostii jugoslavi nu ne depasesc. Au luat numai premiul 2.
Despre ce este vorba in filmul cu prcina? Cum parintii locali sint numai niste retardati care nu-si lasa mult prea dotatii copii sa-si traiasca viata asa cum le se nazare. Totul ar fi cum ar fi, numai ca nu s-a pierdut de fel ocazia sa se arata SI nesfirsita coruptie din Tara lui Papura Voda, evident. De parca coruptia a fsot inventata in Romania si tiganii discriminati (recunsc ca sint deiscriminati, dar POZITV) care sint niste sfintisori ar fi numai si numai problema romaneasca (ei au mincat lebedele nemtilor trimisi special de romani acolo si ii fura pe englezi, de asemeni, in calitatea lor de coloana a V-a a statului roman).
Si ca totul sa fie perfect, regizorul cel premiat pentru nespusa lui calitate de a produce filmul cu pricina, este neamt. Un coetnic de-al uneia care a primit chiar premiul nobel pentru abilitatea de care a dat dovada in discreditarea la nivel mondial a tarii care a tolerat-o si in care s-a nascut. Uneia de-i zice Herta Muler (mai bine ii zicea Herta cea rea).

De mult prea multa vreme

De mult prea multa vreme se bat cei din fruntea statului pentru scaun. Scaunul prezidential. Vechiul ocupant nu se da dus, noul isi da silinta sa se aseze cit mai temeinic.
Nici unul dintre ei si cei care-i sustin nu-si bat capul cu problemele concrete si urgente ale acestei tari. Seceta face ravagii iar in iarna care vine griul va deveni atit de scump incit unii nu-si vor mai permite o piine. Industria este pe moarte si ce a mai ramas din ea, recte Hidroelectrica, Cuprumin, urmeaza a fi date pe degeaba nu se stie cui.
Cea mai aberanta lege a sanatatii a fost pus ”in discutie publica” si nu o discuta nimeni iar sanatatea romanilor va ajunge pe mina unor straini pe care ii doare in papuci de noi, invtamintul, de asemeni a fost falimentat si, cel mai jalnic, se dau bani la UE (cotizatie de MILIARDE de euro) din care nu se recupereaza NIMIC.
Si ce gasesc de facut niste imbecili cu nume diferit, da tot imbecili se numesc (basescu, ponta, antonescu, anastase, blaga, udrea,…) sa se certe, sa se pirasca unii pe altii la Inalta poarta iar Inalta poarta brademburgica s-a gasit sa faca cu degetul romanilor… si nu vede ca jefuieste cu nesimtire tot acest popor amarit.

Iata niste pareri intelectuale ale lui Pata Patatul Patapievici depsre noi, romanii

Horia Roman Patapievici (născut 18 martie1957 în București) este unscriitor, fizician, filosof si eseistromân contemporan. Din anul2005 deține funcția de președinte al Institutului Cultural Român.

Este fiul lui Denis (Dionosie) Patapievici, ajuns după al doilea război mondial membru al Partidului Comunist Austriac, apoi al Partidului Comunist Român (PMR, la acea dată), director al Direcției Circulație Monetară la Banca Națională și reprezentant al României la CAER.

Si acum, iată opiniile preşedintelui „Institutului Cultural Român” despre România şi români, despre Cultura şi limba română. GEOGRAFIA ROMÂNIEI: „Radiografia plaiului mioritic este ca a fecalei: o umbră fără schelet, o inimă ca un cur, fără şira spinării.” (din „Politice” de H.R. Patapievici, ediţia 1996, pag.63)

POPULAŢIA ROMÂNIEI:

– „23 de milioane de omuleţi patibulari.” (din „Politice” de H.R. Patapievici, ediţia 1996, pag 53)

– „Un popor cu substanţă tîrîtă. Oriunde te uiţi, vezi feţe patibulare, ochi mohorîţi, maxilare încrîncenate, feţe urîte, guri vulgare, trăsături rudimentare.” (din „Politice” de H.R. Patapievici, ediţia 1996, pag.34)

– „Românii nu pot alcătui un popor pentru că valorează cât o turmă: după grămadă, la semnul fierului roşu.” (din „Politice” de H.R. Patapievici, ediţia 1996, pag. 64)

LIMBA ROMÂNĂ:

„Româna este o limbă în care trebuie să încetăm să mai vorbim sau… să o folosim numai pentru înjurături…” (din „Politice” de H.R. Patapievici, ediţia 1996, pag.64)

ISTORIA ROMÂNILOR:

„In toată istoria, mereu peste noi a urinat cine a vrut. Cînd i-au lăsat romanii pe daci în forma hibridă strămoşească, ne-au luat în urină slavii: se cheamă că ne-am plămădit din această clisă, daco-romano-slavă, mă rog. Apoi ne-au luat la urinat la gard turcii: era să ne înecăm, aşa temeinic au făcut-o.

Demnitatea noastră consta în a ridica mereu gura zvîntată iar ei reîncepeau: ne zvîntam gura la Călugăreni, ne-o umpleau iar la Războieni, şi aşa mai departe, la nesfîrşit.

Apoi ne-au luat la urină ruşii, care timp de un secol şi-au încrucişat jetul cu turcii, pe care, în cele din urmă, avînd o băşică a udului mai mare (de, beţiile…) i-au dovedit.” (din „Politice” de H.R. Patapievici, ediţia 1996, pag.63)

CULTURA ROMÂNILOR:

„Puturoşenia abisală a stătutului suflet românesc… spirocheta românească îşi urmează cursul pînă la erupţia terţiară, subreptice, tropăind vesel într-un trup inconşient, pînă ce mintea va fi în sfîrşit scobită: inima devine piftie iar creierul un amestec apos.” (din „Politice” de H.R. Patapievici, ediţia 1996, pag49)

-„Cu o educaţie pur românească nu poţi face NIMIC.” (Din „Politice” de H.R. Patapievici, ediţia 1996, pag.56)

„România are o cultură de tip second hand” a enunţat în-tr-o emisiune televizată. (după Viorel Patrichi în Revista „Rost” nr.24/ 2005)

VIITORUL ROMÎNIEI:

„Eminescu este cadavrul nostru din debara, de care trebuie să ne debarasam dacă vrem să intrăm în Uniunea Europeană.”(după Viorel Patrichi în Revista „Rost” nr. 24 / 2005)

CELE de mai sus se pot verifica în partea întîia a volumului „POLITICE” apărut în 1996 în Editura Humanitas. Citate şi în Revista „ROST” NR.24 / 2005.

Mai oameni buni !!

Boul asta „intelectual” mi se pare ca este platit din banii nostrii !!! si in loc sa pasca undeva pe un camp

el este presedinte al Institutului Cultural Român.

Noutati DSK

Domuul DSK si-a dat demisisa din functia pe care cu cinste o ocupa… Pina seara, in mod strict democratic si impartial a fost eliberat pe cautiune. 10 la a sasea parai cautiune si 5×10 la a sasea fondul de garantie.

Ca doar este vorba de democratie, ce mama dracului !

Si tot atunci s-a redus amenintarea la 25 de ani.

Intre timp, tot in mod democratic, s-a pornit o contra ancheta de catre avocatii sai ancheta care va costa nu mai stiu de cite ori 10 la a sasea parai. De fapt, nici nu mai are importanta. Personajul feminin care s-a pretat la aceasta mascarada va fi linsat, cel putin mediatic in anii care vin. Poate chiar si fizic…

Intre timp, niste avoacti si niste politicieni si niste mari magnati ai finantelor si nu numai isi vor face propriile jocuri si vor cistiga o gramada de bani…

Domnul Strauss-Kahn…

M-am tot intrebat ce s-a intimplat cu acest personaj.

De cind Fratele mai mare de peste marea balta le are pe astea cu bunul simt si cu apararea fiintelor oropsite. O amarita de camerista agresata sau nu de un mare mahar a devenit peste noapte printesa din trunul de fildes a carei onoare este aprata de cavalerul in zale calare pe calul cel alb. Banii, pozitia sociala, fucntia politica si cea in FMI nu l-au intimidat pe calvaler care a scos rpede spada in zornaitul armurii si si-a pus pieptul pavaza in fata nemernicului…

Niste menestreli incepura a zice o cintare cum ca un oarecare evreu ungur naturaliazat in Franta, temindu-se pentru viitorul pozitiei sale ar fi personajul acuns in spatele taraseniei. Nu prea se legau lucrurile.

Un alt menesterl, ceva cam peltic, zise ceva mai plauzibil. Totul fu o cursa intinsa de insusi Fratele cel mare personjului cu pricina… Asta merge… Dar, de ce ?

Iata de ce.

Maharul respectiv de care nu mi-e mila de loc, sa nu ma intelegeti gresit, deci maharul a facut prostia de a se crede prea mare si tare si s-a pus de debita niste bazaconii, ca prostii nu prea sint, despre moneda fratelui acesta mai mare. Ca treburile cu moneda erau corecte din toate prunctele devedere, se vede treaba ca l-a cam suparat pe aceste frate de care va spusei. Si, cum acest frate are niste talente particulare in scenarii fantasmagorice dar si calitati particulare in traducerea lor in viata, iata ca ne aleseram cu un circ care jigneste inteligenta chiar si a unui detinator de QI sub 50. In ceea ce ma priveste am pretenti ca beneficiez de ceva peste 75. Ca urmare, ofensa mi se pare evidenta.

Alegerile din PDL

In 89 am avut ultimile alegeri la PCR-ul local. Viitoarea lidera esra stiuta, neoficial. Fusese desemnata de ceva de la Municipiu. Un nene care se ocupa de noi si al carui nume l-am uitat de mult. Nici numele femeii aleia nu-l mai stiu in intregime: Tatiana… Ba, uite, ca mi-l amintii… Rosca. Mare femeie doctor si neurochirurg. O scorpie clasa una.

Au venit alegerile… S-au dat buletinele de vot… S-a purces la votare. Erau mai multi pentru fiecare functie… Cel putin doi. Eu nu o agream de loc pe dinsa. Si am taiat-o de la inceput. In jurul meu, nehotariti. M-am intins si am taiat si pe la altii cam pe unde am ajuns. Nu mai stiu la citi. S-au numarat voturile. Cam greu. A durat ceva. Intr-un tirziu vine comisia de numaratoare. Evident, a iesit cine trebuia. Au fost si voturi imptriva. Evident. Dar mai putine decit stiam eu ca fusesera in preajma mea.

Am vaga impresie ca si la actualele alegeri de la PDL lucrurile  s-au petrecut la fel. Ca sa fie echivalenta completa, ar trebui ca in iarna, inainte de revelion sa se duca si dinsii in balarii.

Chiombaliul de la FMI alias Jeffrey Franks

Numele sau nu-l stiu. L-am luat cu copy oaste de prin vecini.  Frumusetea zimbetului sau de sarpe boa poate fi admirata la Resboiu.

De ce scriu acum.

Pentru ca m-a iritat la culme aparitia sa prin meleagurile mioritice.

Romania nu  mai este condusa de romani ci de niste neispraviti si neavaniti de la FMI si BM. Interesale poporului roman nu mai exista. Politica Romaniei este hotarita de cele doua institutii mondiale mentionate si aplicata cu maximum de obedineta de imbecilii locali denumiti popos, politicieni.

Am facut iarasi  un calcul. De la evenimentele din decembrie 1989 au trecut 20 de ani. M-am dus cu gindul la 20 de ani de la instaurarea „comunismului” adica la 1965.

In 1965 armata de ocupatie sovietica fusese deja retrasa prin pozitia fema a politicienilor acelor vremuri. Romania incepea sa-si faca politica proprie si sa ia avint economic. Acum, abia incepem sa vedem fundul abisului economic in care ne afundam. Nici nu  se pune problema rederesarii. Nivelul de viata mostenit de acu’ 20 de ani devine din ce in ce mai precar, la nivelul omului de rind, nu ma refer la imbecilii (imi pare rau alt epitet nu li se potriveste) care s-au catarat in frunte bucatelor.  Salariile scad, preturile cresc, bunurile detinute de oameni devin dei ce in ce mai reduse. Salariile abia ajung de la o luna la alta. MILIOANE de romani traiesc de la o zi la alta fara un venit stabil. Se vorbeste cu nonslanta si cretinitate senina despre lena roamnilor care nu vor sa munceasca. Romanii NU AU unde sa munceasca. Ultimile legi care aplicau ultimile directive de la FMI si BM au facut sa dispara zeci de mii de firme mici si mijlocii si implicit citeva sute de mii de locuri de munca.  Mai multe milioane de oameni au ramas fara venituri stabile.

Tinerii termina studii superioare si nu au nici un viitor in aceasta tara. Multi aleg sa plece, dar nu toti au dispozitia aceasta. Nici structura adecvata. Nici dorinta de a deveni slugi intr-o tara straina.

In acest timp, o slaehta de tilhari fura inclusiv din fondurile europene si-si dau lor si familiilor lor bani furati sub forma de slarii legale (a se vedea cazul ministrului de la Munca cu nevasta cu 8 400 lei pe luna din fonduri europene)…

Cum sa nu-mi amintesc cu nostalgie de 1968 cind Romania era singura tara membra a tratatului dela Varsovia care NU a participat la invazia Cehoslovaciei (intre timp, Cehoslaovacia a murit de moarte buna, adica democratica…)

Cum sa nu-mi amintesc de constructia soselei de pe malul sting al Dunarii la Cazane si asfaltarea intregii retele de sosele pe care circulam si acum? Cum sa nu-mi amintesc de cea mai lunga (si acum) autostrada a tarii si sa nu ma oripilez de incapacitatea ultimilr 20 de ani de a construi inca 100 de km de auostrada? Atunci cind in tarile vecine s-au cosntruit in mai putin de 10 ani mii de kilometri?

Cum sa nu-mi amintesc de construirea statiunilor de pe tarmul Marii Negre pe care le exploateaza acum niste neaveniti nespalati care au neobrazarea de nu investi nimic in nimic ?

Si cum sa nu ma uit cu ura la monstrul acela pe care-l vedeti la Resboiu.

Admirati-l!

Admirati-i zimbetul de falsitate extema si ochii ascunsi in grasimea aia unsuroasa. Cred ca este cel mai nesimtit, mai idiot si mai veros dintre colegii lui. De aceea i s-a dat pe mina Romania si poporul ei. Adica pe mine si familia mea. Spre exterminare.

Chiombaliul de la FMI si statistica…

„Domnul” acela de la FMI cu fata boccie si ochii sasii, adevaratul conducator al Romaniei acutale a venit sin nou sa de indicatii. Mai ceva ca Ceausescu. Ceausescu dadea indicatii pentru binele romanilor. Imbecilul chiombaliu da indicatii pentru binele unor boi, detinatorii FMI.

Si ce a gasit dinsul sa ceara?

Sa se puna lacat pe minele de carbuni ale Romaniei (cela citeva care au supravietuit dementei distructive a ultimilor 20 de ani), acum cind se REVINE la carbune ca susrsa de energie… ecologica.

Si, cu ocazia asta am aflat ca OFICIAL in Valea Jiului somajuj este de 3 (trei)%. Asta spune Institutul National de Statitica. Si aceasta cifra este vehiculata de alti boi, ca mi bine nu le-oi zice. In realitate, in Vale, intre 60 si 70% din persoanele apte de munca NU au de lucru.

Si a mai cerut chiombaliul ceva. Toate contractele de munca pe termen nedeterminat sa fie transformate in contracte pe termen limmitat (5 ani). Sa te tii atunci stabilitate economica…

Nu stiu ce va mai ramine de facut. Noi, astia de peste 50 de ani sa ne punem strangul de git (este mai ieftin decit alte metode si mai curat) iar tinerii sa plece in bejanie sa slugareasca prin cele strainataturi. Iar dictonul „Frumoasa tara, pacat ca este locuita” isi va avea, in sfirsit, rezolvarea. Tara cea frumoasa NU va mi fi locuita…

Astazi este ziua…

Astazi, Adrian Paunescu pleaca pentru totdeauna dintre noi. Se duce intr-un modest mormint de la picioarele lui Eminescu, alaturi de Nicolae Labis, Marin Preda, Zaharia Stancu, Eugen Barbu, Nichita Stanescu, George Calinescu… 

O multime de oameni l-au vizitat si-l conduc pe ultimul drum. O mare de flori. La Ateneul Roman, acolo unde mai zilele trecute nu se dorea sa jaunga, si-a dormit ultima noapte de pa pamint. De acolo au venit sa-l ia preotii in sobor invesmintati cu mare fast si inarmati cu intransigenta. Se ceruse, de catre fiica, sa mai fie pasuit pina aveau sa-si ia ramas bun toti cei veniti acolo.  

La una dintre tleviziuni, Nicu Kovaci a promis ca va incerca sa continuie cenaclul Flacara, el Nicu Kovaci, fiind unul dintre membrii initiali ai cenaclului. Cera sustinere. Cu siguranta o va avea, dar nu din partea potentatilot vremi, ci din partea celor de rind, pe cre va trebui sa stie sa-i gaseasca si carora sa stie sa le accepte ajutorul.

Spunea ceva despre tinerii debusolati ai acestei tari. Si mare dreptate avea. Tara si poporul aceste au nevoie de o personalitate ca cea a lui Adrian Paunescu. Daca amintirea lui va reusi sa readune tineretul intr-o miscare pro-romaneasca va fi o mare realizare a acestor ani.

Si pentru ca mi-a cazut privirea pe lista de categorii a acestui blog, mi-am amintit. Nu Herta Muller trabuia sa fie laureata pentru literatura, ci Adrian Paunescu. Diatnata dintre ei este incomensurabila (in favoarea lu Paunescu, evident). Dar, asa este, viata, nedreapta. Paunescu nu face parte din poprul care trebuie si nici nu fusese fiul cui trebuia.

Ma minunez

Azi am avut o zi plina la vizite.  Pe „Singur, singur…” aproape 30 iar pe „Geomarz” peste 60. Ore ce s-o fi intimplat ? Nici nu-mi vnea sa cred. Au devenit blogurile mele asa de cautate ?

Sau ma supravegeaza securitatea si pe mine, cum facea cu sarmaluta de HM.

Daca tot a venit vorba de vaca aceasta, ma umplu de naduf cind imi amintesc ce am citit recent. Nu-i ajunge ipoghimenei ca a luat pe de-a moaca 1(unu) milion de euroi de la nefericitii aia de la Stokholm pentru cit a fost ea de priceputa in ale scrisului (sanchi) in anul care a trecut a mai incasat 2,5 (doua si jumatate) milioane din vinzarea cartilor ei… Mare ti-e gradina, doamne !

Sa dai bani pe ceve ce inainte nu se citea nici cu picioarele de nimeni, numai pentru ca niste zanateci au zis ca merita…

Poate, o sa citesc ceva, dar IN NICI UN CAZ nu o sa cumpar nci o carte de-a ei. Chiar ma gindesc sa ma duc intr-o librarie si sa citesc acolo, pe loc vre-o pagina doua sa-mi fac parerea mea proprie depsre ipochimena.

Nici „Cel mai iubit dintre paminteni” al lui Marin Preda nu am putut sa citesc, desi eu citesc cu placere ce a scris Marin. Nu mi-a placut nici tematica abordata acolo si nici atmosfera creata. Mi s-a parut de la inceput patologica si apasatoare. Nu din cauza contextului social, din cauza comportamentului aberant al eroilor principali. Mesajul cel mai important transmis de Preda, „Cind dragoste nu e, nimic nu e”  nu mi se pare demn de un asemenea scriitor.

Eu prefer alte mesaje. Cele transmise de Victor Jara, Violeta Parra, Eduarde Galeano…Gabriel Garcia Marquez…sau in Camino que anda  de Fernando Soto Aparicio

Si daca tot a venit vorba de America Latina, nici actualul laureat cu Nobel pentru literatura nu mi-e prea simpatic. Am citit cu mare dificultate „Converesatie la  Catedrala” si am retinut de acolo partea de mitologie precolumbiana. Restul, nu prea m-a patruns.